Lovitura sub centura:"TOATA LUMEA INSALA!"

Sunt f.furioasa pe mine,ma simt ca o idioata,credeam pana nu de mult,ca am o perceptie destul de obiectiva si realista asupra vietii(indiferent de ce aratam la suprafata),se pare ca nu era asa.Surpriza...cea care m-a trezit la realitte este prietena mea despre care credeam ca e naiva cand,cea naiva sunt eu.Acum inteleg f.bine de ce viata ei era canalizata pe concret,pe lucruri materiale,palpabile sunt singurele cu care ramai.Si daca TOATA LUMEA INSALA si nu mai exista monogamie de ce dracu toti vor "familii",ce kkt inteleg prin cuvantul asta:o idiota care-ti spala,calca,face mancare,iti educa copilul si uneori mai e buna si pt.sex,nu de alta dar pt.asta ai oricum altele...???De ce dracu va treziti dimineata si ce va spuneti cand va uitati in oglinda?!Probabil asteptati la colt ocazia/ispita potrivita pt. a va completa palmaresul,nu?Doar e in codul vostru genetic si asta e alibiul perfect.Oricum se pare ca inafara de mine toata lumea sa obisnuit cu lucrul asta,respira si-si duce existenta ca si cum asta cu "inselatul" ar fi ca oxigenul...Ma simt inutila,inadaptabila.Ce caut eu in lumea asta pe care n-o inteleg,care nu ma intelege?!Degeaba vreau sa iubesc si sa ma dedic cuiva,daca oricum toti insala,e inutil.Ce folos sa existi in sensul in care simt eu daca el oricum se asteapta sa-i gresec si eu la fel sa-mi greseasca?Care e frumusetea?!De ce as mai face si un copil in contextul asta?Ca sa-l pot educa in spiritul: TOTI INSALA,descurcate cum poti!!!Ma intreb unde s-a rupt filmul...cand trebuia sa realizez lucrurile astea si mi-au scapat?!Acum ma intreb ce sa fac mai departe?Raman in lumea mea roz cu iluziile mele pana la proba de foc?Ma apuc sa fac ceea ce face toata lumea ca sa scot parleala?Sau ma duc in pustiu,macar acolo lupt pt.supravietuire...Ar trebui sa devin voluntar pe undeva,ma indoiesc ca oamenilor sinistrati le arde de inselat cand nu au unde dormi sau ce manca dar,mai sti?Ma indoiesc ca zace in mine un "mic geniu",altfel ma apucam sa decopar un leac ceva,sa scriu sau sa fac ceva maret care, sa dainuie dupa mine mai mult decat un palmares bogat cu care cred ca toti se sterg la fund undeva la sf. vietii si care oricum nu va mai interesa pe nimeni...
P.S:Ironia sortii si picatura-dovada care umple paharul meu,scriu cu un pix primit cadou de la un baiat(barbat ar trebui sa scriu cu ghilimele,oricum nu stiu dc.va mai exista pt.mine termenul asta)care e "impresionat"de mine fara sa stie cum arat sau cum gandesc;adik "impresionat" ca sunt femeie,se pare ca e suficienta calitatea asta intr-o lume de kkt in care scopul principal este sa ne imbogatim palmaresul,sa dam curs tuturor ocaziilor,ba chiar sa le cautam.Multumesc!!!